duminică, 28 septembrie 2014

Bizant, povestea celor trei orase.

Imperiul Bizantin a fost un stat tricontinental, care s-a întins în Europa,  Asia şi Africa. Limitele sale teritoriale au variat de la un timp la altul, în raport de situaţia politică, de recuperări ori pierderi teritoriale.
De existenţa Bizanţului se poate vorbi o dată cu anul 395, când Imperiul Roman a fost împărţit de către împăratul Teodosie cel Mare în: partea de apus, cu capitala la Ravenna şi partea de răsărit, cu capitala la Constantinopol.
Locuitorii părţii de răsărit nu şi-au spus bizantini şi nu-şi numeau ţara Bizanţ. Termenul de bizantin, cu accepţiunea de astăzi, a început săfie folosit în Evul Mediu (sec. XVI). Bizantini erau, în timpul Imperiului, numai locuitorii capitalei, deoarece Constantinopolul s-a ridicat pe ruinele vechii colonii megariene Byzantion. Ei, locuitorii jumătăţii răsăritene, se considerau şi îşi spuneau romani, iar  ţara lor era Romania, sau  Pământul roman. Denumirea aceasta va fi preluată şi de veneţieni, de turcii selgiucizi (care-şi numeau statul „Sultanului Rum”) şi de către otomani (care i-au zis „Remelia” uneia dintre provinciile balcanice ale Imperiului).
Sultanii s-au considerat urmaşi ai împăraţilor bizantini. Mehmed al II-lea,cuceritorul Constantinopolului, şi-a întocmit chiar o falsă genealogie, prin care se dorea socotit un descendent al basileilor.
         Locuitorii Imperiului nu s-au considerat niciodatăgreci sau eleni, şi au apreciat că aceste denumiri au o puternică nuanţăpeiorativă, întrucât trimiteau la un trecut păgân. Suveranii se considerau urmaşii împăraţilor romani, ale căror atribuţii le-au preluat, conferindu-le un sens creştin. Totodată puterea supremă în stat şi-a asumat tradiţia orientală hieratismului, ceea cea conferit monarhiei bizantine un statut cu totul deosebit.
O caracteristicăa vieţii bizantine a fost convergenţa spre Constantinopol. Edificat din iniţiativa împăratului eponim Constantin cel Mare, acest oraş a fost inaugurat la 11 mai 330. Construcţiile, noul palat imperial, forumul, bisericilor, zidurile oraşului au fost astfel orientate încât noua reşedinţăsăfie identicăcu cea veche. De altfel, Constantinopolul a şi fost numit „Noua Romă” sau „A doua Romă”, denumire care s-a instalat din anul 381, când funcţiile oraşului au crescut. Aşezat la răspântia continentelor, la întâlnirea marilor drumuri comerciale, Constantinopolul „valora singur cât un imperiu”. Nu întâmplător el era supranumit „Împărăteasa”, „Oraşul care domneşte”, „Oraşul oraşelor” sau, simplu, „Oraşul”. Pentru bizantini expresia „merge la oraş” însemna „merge la Constantinopol”. Noul nume al oraşului, Istanbul, de origine grecească, avea acelaşi sens („<merge> la oraş”). Întreaga viaţă bizantină polariza spre Constantinopol. Din perspectivă etnică, principala caracteristică în Imperiul Roman de Răsărit (care s-a numit mai târziu Bizantin) a fost convergenţa treptatăspre elementul grecesc. Faptul acesta îşi are explicaţia sa.
 Prin pierderile teritoriale suferite de-a lungul timpului, Bizanţul s-a redus tot mai mult la părţile sale balcanice, în primul rând la acelea de limbă grecească.
Istoria bizantinăeste o istorie de sinteză.  Elementul roman al formei politice şi juridice, conţinutul grecesc al populaţiei, limbii şi  culturii,  ambele într-o osmoză realizată de creştinismul devenit ideologie de stat, iar tot acest aliaj presărat cu farmecul oriental al monarhului divin, iată factorii sintezei bizantine. La elementul roman, grecesc şi oriental trebuie să se adauge influenţele occidentale venite prin cruciade, prin veneţieni  şi genovezi, prin crearea Imperiului Latin de laConstantinopol (1204) şi a altor regate şi despotate latine de pe teritoriul Bizanţului.
 Imperiul Bizantin a fost un factor de transmisieîntre Europa şi Asia, o „punte” de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale între Europa şi Orient. Acest rol a durat pânăîn sec. al X-lea, când Bizanţul începe să se simtă ca o lume aparte, deosebită atât de cea apuseană, cât şi de aceea răsăriteană.

Istoria Bizantului, Ion Toderascu si Bogdan Petru Maleon
Vă prezentăm un film documentar, realizat de istoricul Simon Sebag Montefiore, despre istoria Imperiului Bizantin si in special despre evolutia orasului Constantinopol, care a purtat denumiri diferite: Bizantion, Constantinopol si Istanbul. Daca filmul nu porneste dati refresh la pagina pana cand va apare butonul de pornire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu